Avortul: o crima?
Când se pune problema emiterii unei judecăţi etice în problema avortului, nu poate fi evitată următoarea întrebare: din ce moment anume există noua existenţă umană, viaţa cea nouă? Ceea ce creşte în pântecele mamei este oare un ţesut care se transformă la un moment dat într-un bebeluş sau, încă din clipa concepţiei, e vorba de o fiinţă vie, aflată în plin proces de dezvoltare? Medicina a demonstrat că fecundarea declanşează un proces ireversibil şi misterios.
Încă înainte ca mama să ştie că este însărcinată, deja din a patra săptămână de la concepţie, inima copilului începe să bată. Între a şasea şi a opta săptămână se dezvoltă simţul mirosului şi al gustului. Deja de la opt săptămâni, copilul, care măsoară acum doar 3-4 cm, îşi poate mişca braţele şi picioarele, ba are chiar propriile sale amprente. Nu este în nici un caz o parte a pântecelui mamei, ci o fiinţă vie, unică şi autonomă, care, protejată de trupul mamei, primeşte de la ea hrana care-i permite să se dezvolte şi să crească.
Şi pentru Dumnezeu un prunc încă nenăscut este o personalitate cunoscută de El. Profetul Ieremia scrie în primul capitol al cărţii sale: “Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ‘Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoşteam, şi mai înainte ca să fi ieşit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte şi te făcusem prooroc al neamurilor’” (vers. 4-5).
În consecinţă, dacă este avortat un făt sau un embrion, îi este de fapt luată viaţa dăruită de Dumnezeu: este ucis, omorât, însă uciderea intenţionată este o faptă interzisă de Dumnezeu. Porunca: “Să nu ucizi!” (Exodul 20:13) este valabilă şi pentru viaţa nenăscută.
Cine nu respectă poruncile lui Dumnezeu, păcătuieşte. Şi chiar dacă, în prima clipă, păcatul promite autodeterminare şi libertate, în final el este doar cauza unor nefericiri şi noi constrângeri. O viaţă adevărată, plină de satisfacţii, este imposibilă atunci când este sacrificată viaţa altcuiva în favoarea propriului egoism. De aceea nu e de mirare când auzim relatările zguduitoare ale unor femei care ulterior suferă groaznic şi regretă amarnic că au avortat.
Încălcarea poruncilor lui Dumnezeu atrage după sine anumite consecinţe. Unele dintre ele sunt imediate, însă există şi păcate ale căror urmări se vor vedea abia în veşnicie. Atunci cel vinovat va trebui să dea socoteală, însă tocmai de acest lucru vrea Dumnezeul cel plin de dragoste să-i ferească pe cei ce sunt creaţia Şa. De aceea El întinde fiecăruia o mână salvatoare şi oferă prin Fiul Său Isus iertarea şi posibilitatea unui nou început. Singura condiţie este mărturisirea păcatului şi rugămintea pentru primirea iertării divine. “Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare”, e scris în Proverbe 28:13.
Acele femei care suferă din cauza urmărilor avortului, duc o povară grea. Adesea durează foarte mult până când reuşesc să se confrunte cu această experienţă apăsătoare şi dureroasă, însă cu ajutorul lui Dumnezeu se poate păşi pe o nouă cale a vindecării şi a reorientării în viaţă. Fiindcă pentru cel ce se aşează sub mâna ocrotitoare a Celui Atotputernic şi-I încredinţează viaţa, este valabilă promisiunea făcută poporului Israel: “I-am văzut căile şi totuşi îl voi tămădui, îl voi călăuzi şi-l voi mângâia, pe el şi pe cei ce plâng împreună cu el. Voi pune lauda pe buze: Pace, pace celui de departe şi celui de aproape! Da, Eu îl voi tămădui!” (Isaia 57:18-19).
Psalmul 139:1-16
DOAMNE, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti, ştii când stau jos şi când mă scol şi de departe îmi pătrunzi gândul. Ştii când umblu şi când mă culc, şi cunoşti toate căile mele. Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, şi Tu, DOAMNE, îl şi cunoşti în totul. Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte şi-Ţi pui mâna peste mine.
O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde. Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Fata Ta? Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo; dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării, şi acolo mâna Ta mă va călăuzi şi dreapta Ta mă va apuca. Dacă voi zice: “Cel puţin întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu”, iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua şi întunericul ca lumina. Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptură aşa de minunată! Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului. Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.
Consecintele pacatului sint de multe ori greu de dus.In tineretea ei,inainte ca eu sa o cunosc,sotia mea a facut avort.Pe aceasta tema ne-am certat inaite de casatorie si putin dupa.Acuma nu ne mai certam,dar,problema nu-i tocmai rezolvata….as dori sa stau de vorba cu cineva pe aceasta tema….
Cel mai bine este sa stai de vorba cu SCRIPTURA. De te duci la oameni, unii iti vor spune intr-un fel, altii in alt fel si la urma nu mai sti ce sa crezi.
Bibila, Cartea Cartilor, manualul de conduita al fiecarui om, are toate raspunsurile la toate problemele vietii.
Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea, care este in lume prin pofte.( 1Petru1:3,4)
Iar problema sotiei tale este una de conflict cu principiile lui Dumnezeu.
Cele mai multe ajung aici din cauza poftelor. Au chef de viata, dar nu vor responsabilitatile sa si le-asume. Numai ca aceste pofte, placeri, vor sa fie continuate, asa ca copiii sunt o piedica in calea lor. Ca atare trebuie eliminati. Dar uite ca Cuvintul Lui Dumnezeu declara ca trebuie sa FUGI de aceste STRICACIUNI.
Aceste strica relatia cu Dumnezeu, cu familia ( in unele cazuri), chiar sanatatea si are urmari grave in constiinta celei in cauza mai devreme sau mai tirziu.
Dar ca trauma sa fie vindecata se recurge la sfatul unui medic sau pshiholog, sau eu stiu ce consilier ar mai putea fi si daca nu merge pe principiile lui Dumnezeu, nu au nici un efect. Chiar daca pe moment acesti sfatuitori adorm constiinta femeii in cauza, Dumnezeu va aduce vremea cind va trezi constiinta femeii si atunci va fi ca si cum ai prinde un hot in momentul spargerii. Ce cuvinte de dezvinovatire ar mai poatea spune? Iata ce spune profetul Ieremia: Până şi pe poalele hainei tale se află sângele sărmanilor nevinovaţi pe care nu i-ai prins făcând nici o spargere. (Ier.2:34)
Am stat si m-am gindit;..au fost si sunt teroristi, camicaze, criminali de razboi, criminali in serie sau criminali simpli. Oameni care iau viata cu singe rece. Nau pic de mila ca fiarele salbatice. Se pare atunci cind ucid ca cineva ii pregateste pentru crima, pentru ca nu mai constientizeaza ce fac. Pentru scopul care il au fac orice. Or aceasta nu mai e omeneste ci draceste. E de domeniul satanic, al demonilor care au satisfactia sa faca numai rau, iar prin varsarea de singe criminalul se VINDE CELUI RAU, ADICA SATANEI( in termeni biblici vorbind, vezi la 1Imparati 21:20)
Acestia sunt criminalii.
Dar te-ai gindit vreodata ca poate ajunge criminala cea mai frumoasa si gingasa fata de pe acest pamint? Dumnezeu pe linga cei mai mari criminali ai istoriei va pune limga ei miliarde de femeii, fete) asa zise mame), care ii va intrece la numar…
Da, sunt o multime care numai la judecata lui Dumnezeu vor fi pusi alaturi de cei amintiti mai sus si printre acestia mai sunt si altii neoficiali ca: doctorii, politicieni, patroni, etc. Acum par toti buni, dar cite crime la adapostul legii se fac?, noi nu cunoastem acum, dar se va arata odata la judecata lui Dumnezeu.
N-as vrea sa fiu in pilea lor. Scrie Biblia cu greu scapa cel neprihanit( curat la suflet ), dar ce se va face cu toti acestia?
Acum, poti scapa usor de o sarcina nedorita. Rudele, cunoscutii si institutiile iti recomanda asa ceva si chiar te ajuta ( sa devi criminala). Si vocea aceea launtrica care te impinge la acest gest iti zice: e ceva firesc, normal,..au facut-o si altele, e chiar legal…)
Dar pacatul acesta te va urmarii toata viata. Si mai ales cind vei trece la cele vesnice. Pacat ca aceste criminale n-au stat la capatiul unei muribunde cind groaza mortii era peste ea, chinuindu-se sa moara si in fata ei i se aratau pe ceia pe cari i-a ucis ea. Eproape ca in viata “uitase “, dar acum la sfirsit constiinta i s-a trezit. Urmand de-acum inainte sa mearga sa-si ea rasplata si sa dea socoteala de ORICE FAPTA sau CUVANT NEFOLOSITOR pe cind traia in viata. Daca gindurile vor fi judecate cit de aspra si in acelasi timp si dreapta va fi judecata lui Dumnezeu pentru orice fapta vinovata?
Omul ar trebuii sa se gindeasca bine la aceasta, dar cine isi pune in inima ca intr-o zi va raspunde de tot ce a facut, gindit si spus pe acest pamant? Cine e inteleptul acela sa se teama acum de Domnul Dumnezeu care a facut cerurile si pamantul care are sa judece viii si mortii la judecata zilei de apoi? CINE VREA SA FIE ACELA?!
IN CLIPA MORTII VEDE OMUL
CUM TREBUIA SA FI TRAIT,
CE CALE TREBUIA S-ALEAGA,
S-AJUNGA BINE LA SFIRSIT.
……………………
IN CLIPA MORTII VEDE TOATA
DESERTACIUNEA CE SI-A STRANS.
PE CARE ASA CURAND O LASA ,
SCHIMBAND-O CU UN VESNIC PLINS.
………………………..
Asa va vedea omul fara Dumnezeu, abia la urma. Omul cu Dumnezeu vede diferit, mult mai intelept, asa ca poate judeca toate lucrurile, el insasi nu poate fi judecat,( pentru ca are o intelepciune care i-a fost data de sus), pe cind ceilalti au o intelepciunea de jos. Deaceia cel duhovnicesc nu poate fi judecat de catre cel firesc. Desii unii o fac, dar gresesc pentru ca ei vad doar din prisma intelepciunii lor firesti, de jos.
N-ai auzit o gramada de oameni intelectuali care zic ca nu inteleg Biblia? Daca ar intelege-o n-ar fi atatea avorturi, atatea rele, atatea si atatea cite sunt in lumea asta…
Pe cint cei duhovnicesti ei au si una si alta si pe cea de sus si pe cea de jos.
……………………….
Caci inteleptul priveste totul,
din inainte spre-n-apoi.
Si-abia atunci stie sa aleaga,
ce-i aur scump si ce-i noroi.
………………………
Biblia arata ca multe cai par bune omului dar la urma se vad ca duc la moarte.
Multe femei cred ca e un pacat dar care se rezolva. Merg la preot, fac o slujba, platesc bine, fac citeva binefaceri si cred ca preotul le-a iera pacatele. Dar cine are puterea sa ierte? Preotul? Binefacerile? Slujbele? Sunt ele in locul lui Dumnezeu?
Unii cred ca un rau se plateste facind un bine. Fals! Nici daca ai face in schimbul unui rau un vagon de bine, Dumnezeu nu-l primeste atita timp cind omul nu SE POCAIESTE de acel pacat sau de acele faradelegi, apoi sa-si schimbe calea cea rea, deci sa nu mai pacatuiasca si apoi sa faca binele. Trebuie un protocol cu Domnul. Nu merge oricum. Dumnezeu nu e om. El este un Dumnezeu gelos, ori esti cu El, ori esti impotriva Lui. Mu merge sa ai doi stapani.
Nu ca printesa Diana, care dupa toate curviile ei, dezmatul in care traia ( si altele si altii ca nu e singura doar ea pe lume, in special bagatii lumii fac asa) ca apoi sa dea in stinga si-n dreapta cu donatii contand in de sume uriase de bani la nevoiasii planetei. Nu-i va folosi la nimic. Pentru ca inainte de-a fi primita o binefacere de catre Dumnezeu, trebuie sa traiesti dupa principiile lui Dumnezeu. Dumnezeu trebuie sa te cunoasca ca esti un fiu sau o fiica a LUI. El doar de la fii si fiice primeste faptele bune. Doar de la aceii care ii poarta numele Sau. Iar ca sa porti numele Sau, trebuie sa te nasti din El, atunci ai dreptul sa zici: In numele Domnului Isus Hristos ! Altfel doar abuzezi de numele Sau. Nu-ti va face cinste fapta ta inaintea Lui. Din contra, iti va sta scris urmatoarele: Isaia 64:6 : Toţi am ajuns ca nişte necuraţi, şi toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită.
Era considerata “printesa inimilor”, multi o aveau in inima, datorita scopului umanitar de a ajuta pe multi cu bani. Dar ce folos ca nu era dupa inima lui Dumnezeu. Lumea o vedea buna, avea o bunatate fireasca cu care ajuta pe foarte multi, ca si avea de unde. Dar, nu tot asa se poate vorbi despre ea inaintea lui Dumnezeu. Nu merge sa traiesti cum vrei tu si la urma sa ajungi mintuita pe baza binefacerilor facute. Asta ar insemna ca bogatii sa intre in rai si sracii nu. Ori mintuirea nu e prin binefaceri, ci prin credinta, dar o credinta dupa Biblie, nu istorica, nu de dumineca sau de pasti si de craciun. Credinta inseamna zi de zi sa mergi pe urmele Mintuitorului, sa asculti si sa traiesi clipa de clipa Cuvintul Lui Dumnezeu. Atunci faptele ti-s primite, altfel nimic nu-si au rostul. Biblia spune de credinta: ZADARNICA, INSELATOARE, FIREASCA, DRACEASCA. Una singura e cea adevarata si aceia e a celor care se sfintesc dupa voia lui Dumnezeu.
Dumnezeu de la inceput a last o porunca in privinta nasterilor de copii. Si anume: Genesa capitolul 1 de unde citim asa:
Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.
Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul, şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.”
Multi care citesc sfintele scripturi dau de o problema: cea a interpretarii. O interpreteaza asa cum vor ei, cum le-ar place lor, cum le pica lor bine. De aici sau nascut tot felul de invataturi. Cele mai multe sunt denaturate. Iti trebuie o intelepciune de sus sa intelegi Scriptura. Ea nu e grea de inteles iar Dumnezeu celui sincer si placut Lui ii descopera.
Astazi porunca de a da nastere la copii s-a redus la unul sau doi. Cei care au mai multi sunt batjocuriti. Dar Dumnezeu nu arata ca ar fi abrogat aceasta porunca.
Dumnezeu da viata si tot El are dreptul sa o ia. Cine esti tu omule sa hotarasti cind si citi sa vina pe lumea aceasta?
Dumnezeu are toata autoritatea sa decida cine sa traiasca si cine sa moara. Nu ne-a dat el acceptul de a ne baga in planul sau de creere , nu suntem la sfatul Sau ca Consilieri ai Sai, nu suntem moi mai destepti ca El sa socotim ce-i mult sau putin si nici nu ne-a dat o alternativa.
Aici se vede clar si limpede o problema de CREDINTA.
Ne tot laudam ca suntem crestini, dar care nu ascultam de poruncile lui Dumnezeu. Crestini care isi fac propria lor credinta, care IL CORECTEAZA PE DUMNEZEU IN PLANUL SAU DE INMULTIRE, de CREERE.
Cind te opui unui principiul de-al Sau tu te arati impotrivitor Lui, unul care IL CORECTEAZA pe DUMNEZEU. Iti dai seama ce RAZVRATIRE?
Am ajuns noi oamenii sa facem calcule citi sa fie intr-o familie, motivind dupa logica noastra omeneasca ca uite viata cit de dura este, ca uite ce greutati sunt in lume, ca uite ce salarii, alocatii si etc., etc., etc…Si la urma tragem linia si concluzionam : Nu se poate, cum sa mai ai copii cit vrea Domnul? E o nebunie sa crezi asa ceva. Sa lasi pe toti sa vina numai un om fara minte mai crede asa ceva. Stiinta a evoluat si atitea metode sunt acuma…Si asa ne adormin constiinta ca doar avem intepeplciune nu ca cei din vechime sau ca pe vremea bunicilor…
……………………………………………
Dar oare asa vorbeste CREDINTA adevarata in Dumnezeu?
Din punct de vedere lumesc pare a fo o logica inteleapta. Dar din punctul de vedere a lui Dumnezeu este RAZVRATIRE. Este un egoism bazat pe o viata cit mai comoda, unde firea noastra sa se simta bine, fara probleme, trai bun, cit despre copii,…dale Doamne la altii…Este o nebunie sa-i intuneci planurile. Este la fel cum te-ai pune la aceeasi masa, pe acelasi scaun, in aceasi functie, deci dumnezeu. El spune una si tu alta. Pe picior de egalitate, ba inca il si corectezi, ii dai lectii prin motivarea ta, de parca ai sti mai bine sa conduci tu lumea.
Cita inselaciune si prostie sa cazi in grandomania aceasta si citi nu sunt asa.
Biblia arata in 1Corinteni 3:18 si 19 :Nimeni să nu se înşele: Dacă cineva dintre voi se crede înţelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun, ca să ajungă înţelept. Căci înţelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: “El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor.”
Deci intelepciunea lumii acesteia este primul lucru care te duce la inselare, apoi la pierzare si la urma vei fi dovedit si prins ca viclean. Te-ai strecurat prin viata doar ca sa-ti merga tie bine. Drept va fi Dumnezeu atunci cu tine. I-ai corectat planul Sau, l-ai contrazis, ti-ai asezat principiile tale asa ca si El va face la fel cu vesnicia ta. Si vei vedea la urma cine a avut dreptate. Caci ce samana omul aceia va si secera.
Daca Dumnezeu ti-a inchis pintecele sa n-ai copii n-ai pacat. Dar daca ti l-ai inchis tu insati( prin fel si fel de metode care sunt astazi in lume) atunci sa sti ca ai mare pacat. Ai trecut de partea opusa lui Dumnezeu.
Dumnezeu prin nasterea de copii vrea sa-ti formeze un caracter crestin, sa-ti dezvolte partea launtrica care inpreuna cu greutatile vietii sa-i fii de o frumusete desavarsita inaintea Lui, prin ascultare de adevarul Cuvintelor Lui.
Or numai asta nu vor femeile in ziua de azi. Frumusetea lor e bazata pe cea fizica, sa arate bine, nu deformate de la atatea nasteri. Asta arata o mandrie care inaintea lui Dumnezeu e o URACIUNE.
Fata de lume, de principiile ei, Dumnezeu se situeaza intotdeauna la polul opus. El are o alta lume, in lumea aceasta. Are un popor care se deosebeste de celelalte popoare. Acest popor este BISERICA SA. NU o cladire anume ci numarul credinciosilor Sai de pe intregul glob care asculta si implineste tot ce este scris in cartea Sa, BIBLIA.
Din pricina acestei carti care nu da voie emanciparii, care corecteaza viata omului sau o condamna si o sfatuieste, fapt care este tare urita de oameni. Pentru ca le arata ca faptele lor sunt rele.
Si totisi este o scrisoare, o veste buna lasata de Dumnezeu pentru SALVAREA FIECARUI OM, de la pierzarea vesnica care are sa vie.
Poate n-ai facut un avort, care este o crima, asa cum arata scriptura, poate ca nu folosesti vre-o metoda de a opri nasterea de copii, dar poate ca te gindesti ca n-ar fi bine sa ai copii multi, hai unul poate doi mai merge. Si acesta este un gind rau in ochii lui Dumnezeu. Este doar o deschizataura a portitei spre inpotrivire. Copilul nu e un lucru rau. Stim cu totii lucrul acesta. Atunci de ce te gindesti sa opresti un bine care vrea Dumnezeu sa ti-l dea?, pe linga celelalte. De ce nu lasi ca numarul nasterilor sa fie hotarit de Domnul Dumnezeu?
De ce hotarasti tu in locul Creatorului? Esti tu pus de El sa creezi viata? Sau esti pus doar sa o primesti si sa o cresti spre slva Sa?
Poti zice apoi asa cum a zis profetul Isaia in 8:18 ? Iata, eu si copiii pe care mi i-a dat Domnul suntem niste semne si niste minuni in Israel, din partea Domnului ostirilor care locuieste pe muntele Sionului.
Dac ti-ai plnificat copiii, poti spune asa: Iata eu si copiii care i-am lasat sa vina ( sau planificat )…Dar tu sti bine ca Domnul ti-a dat mai multi, dar i-ai oprit sa vina. Tu nu poti spune expresia: “pe care mi i-a dat Domnul”
Domnul iti daduse mai multi, dar tu….Intr-o zi te va intreba de ei. Sa nu crezi ca Domnul va uita de neascultarea ta cind ti-ai croit drumul tau in viata. Tu ai oprit sau omorat fiinte dumnezeiesti. Singele lor iti va cere Dumnezeu din mina ta.
Te-ai gindit la lucrul acesta? Sti ce inseamna sa platesti singe nevinovat? Sti ca atunci ai vrea sa intorci timpul inapoi cind va trebuii sa dai socoteala de toti pasii tai? Te-ai gindit ce regrete amarnice si fara speranta vei avea cind constiinta iti va striga :”- de ce ai oprit nasterea de copii?!
De ce n-ai vrut sa fi si tu ca celelalte mame care acum se bucura de toata druda lor pe cind erau pe pamant?!
De ce nu te-ai gindit la judecata finala ca ai sa platesti sangele copilasilor ucisi?!
Cum ai putut sa fi atat de nechibzuita?!
Pe ce ai dat vesnicia ta, pe o viata atit de scurta si trecatoare?!
……………………………………………………………………..
Constiinta iti va striga zi si noapte. Ea e viermele ce roade…
Acolo vei intelege ca intelepciunea ta de pe pamint a fost una stricata. Tot ce ai iubit odata iti va fi acum o scirba. Dumnezeu iti va intoarce scirba care ai avut-o pentru copiii care nu i-ai lasat sa vina in viata. Pentru ca ai fugit sa primesti un bine, venind de la Dumnezeu.
Caci tu la bine ai zis rau si la rau bine? Cine te invata schimbul acesta? De unde vine acest gind: de la satana sau Dumnezeu? Dintr-o sursa tot vine ca doar doi sunt in univers care pretind dumnezeirea. Dumnezeu Cel adevarat si diavolul, pe care biblia il arata ca dumnezeu al veacului acestuia. Deci are limitata pozitia sa pina la o vreme si un ceas anume. De la unul dintre acestia doi asculta toata omenirea astazi. Un al treilea nu exista. Nici chiar tu nu poti fi al trilea si nici chiar a avea propria-ti gindire. Gindurile si ele vin de la cele doua fiinte supranaturale.
Iacov 1: 16 Nu va inselati prea iubitii mei frati:
17 orice ni se da bun si orice dar desavirsit este de sus, pogorindu-se dela Tatal luminilor, in care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare.
Si Ioan 8:44, spune: „Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună , vorbeşte din ale lui , căci este mincinos şi tatăl minciunii”
Deaceia Dumnezeu va judeca intre bine si rau. Alegerea iti apartine acum aici. Acum ai voie sa faci ce vrei. Dumnezeu nu ne-a facut roboti. Dar asta nu inseamna ca odata ai sa razpunzi in fata Lui. Pentru ca El e creatorul tau si a pregatit o vesnicie doar pentru cei ascultatori. Fiecare din cei doi care pretind inchinarea in acest univers isi va lua poporul care l-au urmat sfaturile. Noi decidem aici unde si cu cine ne petrecem vesnicia.
Evrei 4,12, “Cuvîntul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decît o sabie cu doua taisuri; patrunde pîna acolo ca desparte sufletul si duhul si judeca simtirile si gîndurile inimii”.
Daca le judeca atunci da si un verdict. Inseamna ca pe Dumnezeu il intereseaza si cele mai neinsemnate lucruri pe care poate noi nu le luam in seama. Deci si cu gindul poti opri nasterea de copii.
Gindul devine apoi pus in cuvinte.
Cuvintele devin fapte, apoi faptele devin obiceiuri.
Iar obiceiurile arata caracterul tau care te duce spre destinul pregatit de tine, dupa principiile care le-au urmat.
De ai fost in pas cu lumea vei merge cu ea si-n vesnicie. Numai ca lumea scrie biblia ca zace, adica sta in cel rau.
De ai facut parte dintre cei ce si-au modelat viata dupa Hristos vei avea parte de o vesnicie cu Isus si ai Sai. Dupa cum e si proverbul: Cum ti-ai asternut asa si adormi.
Daca avortul, sau orice oprire de nastere de capii a fost facut cind nu ai cunoscut pe Domnul Isus, sau ai cunoscut asa cum cunoaste lumea, atunci mai ai o sansa de reabilitare. SA TE POCAESTI! E singura sansa sa fi ierata in singele Domnului Isus si apoi sa ai mantuirea.
Pocainta n-o cere pocaitii. O cere Dumnezeu prin Isus Hristos. Este o porunca pentru a fi mantuit. Cine a nesocotit porunca nasterii de copii va nesocotii si porunca de a se pocaii.
“S-a implinit vremea, si Imparatia lui Dumnezeu este aproape. Pocaiti-va, si credeti in Evanghelie” (Marcu 1:14-15).
Asa a inceput Domnul Isus Hristos mesajul Sau.
Astazi, cine vrea sa fie iertat de consecintele pacatului sau a pacatelor sale sa faca acest pas si sa se sileasca sa ajunga acea faptura noua, dupa Chipul Lui Dumnezeu, adica ISUS.
Chiar am urmärit pe net:http://www.avort.ro/strigatul-mut.php cät si pe you tube
http://www.youtube.com/watch?v=6UmvhdCc7DM&feature=fvw
impreunä cu sotul meu aceste adeväruri dureroase si cred cä e bine sä spune-mi si la altii despre ele cäci nu toatä lumea are internet….
omenirea ar trebui sa ajunga pana la a refuza optiunea de a face rau si sa aiba un impuls in a face binele ..