Posted by: crestine on: mai 16, 2009
Nimic nu e mai important pentru parintii crestini decat mantuirea copiilor lor. Orice alt scop sau realizare in viata este nesemnificativa in comparatie cu transmiterea credintei catre copiii lor.
Fiii si fiicele noastre vor creste foarte repede, dupa care, zilele petrecute cu ei acasa se vor transforma cat ai clipi in amintiri indepartate. Hai sa pretuim fiecare moment. Trebuie sa ne inconjuram copiii cu rugaciune in fiecare zi. Dumnezeul care i-a creat pe copiii tai va auzi si rugaciunile tale. El a promis acest lucru. La urma urmelor, El e Cel care ii iubeste mai mult decat ii iubesti tu.
Copiii urmaresc fiecare miscare a noastra. Ei vor sa afle ce e mai important pentru noi. Daca dorim sa le insuflam o credinta care sa dureze o viata, atunci ei trebuie sa vada si sa simta pasiunea noastra pentru Hristos. Ce minunata ocazie sa-i invatam pe micuti sa-L iubeasca pe Dumnezeu cu toata inima lor si sa-si slujeasca semenii prin vietiile lor! Nu exista chemare mai inalta decat aceasta.
Posted by: crestine on: ianuarie 29, 2009
Posted by: crestine on: ianuarie 29, 2009
Posted by: crestine on: ianuarie 8, 2009
Ai spus vreodata: Nimeni nu ma iubeste cu adevarat?… Dumnezeu iti spune si azi: Te iubesc! Ioan 3:16 Ai spus vreodata: Sunt prea obosit?… Dumnezeu iti spune si azi: Eu am sa-ti dau odihna. Matei 11:28 Ai spus vreodata: Nu mai stiu incotro sa o apuc…? Dumnezeu iti spune si azi: Eu am sa-ti indrum pasii. Proverbe 3:5-6 Ai spus vreodata: Nu pot sa fac nimic…?Dumnezeu iti spune si azi: Poti totul in Hristos, care te intareste. Filipeni 4:13 Ai spus vreodata: Nu ma pot ierta pentru ce am facut? Dumnezeu iti spune si azi: Eu te iert. 1 Ioan 1:9
Posted by: crestine on: ianuarie 8, 2009

E ciudat cum oamenii Îl dispreţuiesc pe Dumnezeu şi apoi se întreabă de ce totul merge tot mai prost. E ciudat cum de credem tot ceea ce scriu ziarele, dar noi ne îndoim de ceea ce spune Biblia. E ciudat cum de toţi oamenii vor să meargă în ceruri, deşi nu cred, gândesc, spun sau fac nimic din ceea ce scrie în Biblie. E ciudat cum de unii pot spune „Cred în Dumnezeu” şi de fapt să-l urmeze pe Satan, care, de fapt, crede şi el în Dumnezeu. E ciudat cum ne repezim să judecăm, dar nu ne place să fim judecaţi. E ciudat cum de se pot trimite mii de glume prin e-mail şi ele se răspândesc precum focul sălbatic, dar când începi să trimiţi mesaje privindu-L pe Dumnezeu, oamenii se gândesc de două ori.
Posted by: crestine on: ianuarie 6, 2009

Un om modern s-a rătăcit prin deşert. Era deshidratat. Când dormea visa doar apă, portocale sau smochine. Apoi se trezea şi se târa mai departe, dar chinul era tot mai apăsător.
Când tocmai ajunsese la capătul puterilor a zărit o oază. “A, fata morgana” a gândit el. “O iluzie care vrea să mă împingă la disperare, deoarece în realitate acolo nu există nimic. Dar nu! Eu voi rămâne demn şi nu mă voi lăsa păcălit!” El se apropia de oază însă ea nu dispărea, ci devenea tot mai vizibilă. Smochinii parcă îi făceau semn cu crengile lor să vină şi să mănânce, dar el gândea: “Asemenea iluzii sunt frecvente pentru cei aflaţi în situaţia mea. Ce crudă poate fi natura!” Cuprins de aceste gânduri a murit având pe buze un blestem neînţeles asupra lipsei de sens a vieţii.
După o oră l-au găsit doi beduini. “Poţi înţelege aşa ceva?” întrebă unul. “A murit de foame şi de sete lângă cea mai frumoasă oază.”
“A fost un om modern!” a răspuns celălalt beduin. “Nu a crezut în ceea ce a văzut!”
Tot aşa, Dumnezeu este foarte aproape de noi însă omul modern nu Îl observă.
“Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec”. (Matei 13.14)
comentarii recente